Clinica Sante > Genetică > Informare și Prevenție > Testarea KIR și a HLA-C

Testarea KIR și a HLA-C

Cuprins:

- Răspunsul alo-imun la HLA-C patern are un rol important în declanșarea de
- Analize disponibile:

Succesul reproductiv uman și în speță mecanismul de recunoaștere alogenică în sarcină depinde de interacțiunea dintre membrii familiei de receptori exprimați de celulele NK uterine numiți KIR (Killer Imunoglobulin-like Receptor) și epitopii HLA-C (Human Leukocyte Antigen-C) exprimați de trophoblast.

În primul trimestru de sarcină, celulele NK din endometru (celule NK deciduale) sunt predominante și reprezintă populația celulară dominantă (aproximativ 70% din totalul populației de leucocite din mucoasa uterină).

Sunt 14 gene KIR și 2 pseudogene, iar celulele umane NK exprimă diverse combinații ale acestor gene împarțite în 2 haplotipuri:

Haplotipul A, constă în gene ce codifică receptori predominant inhibitori
Haplotipul B, constă în gene ce codifică receptori predominant activatori

Efectul celulelor NK asupra sarcinii depinde de balanța între receptorii activatori și inhibitori și de semnalele transmise de aceștia. Celulele NK au un rol cheie în procesul normal de implantare, remodelarea vasculară și controlul invaziei trofoblastice, iar aceste procese sunt mediate de interacțiunea KIR-HLA-C.

HLA-C este singurul antigen HLA clasa I exprimat de trofoblast, la suprafața acestuia se exprimă atât moleculele HLA-C de origine maternă cât și de origine paternă.

Atât genele KIR materne cât și genele HLA-C fetale sunt foarte polimorfice. Vor fi combinații genetice materne și fetale diferite la fiecare sarcină.

Răspunsul alo-imun la HLA-C patern are un rol important în declanșarea de:

Avorturi spontane recurente
Eșecuri FIV repetate
Restricție de creștere a fătului
Complicații obstetricale materne: HTA gestațională, preeclampsie

Genotipul KIR AA este considerat factor de risc pentru disfuncții gestaționale când fetusul poartă alele HLA-C2 deoarece acestea inhibă secreția de citokine și factori de creștere la nivelul celulelor NK necesar dezvoltării embrionului, în timp ce genotipul KIR Bx (AB sau BB) conferă protecție mamei de disfuncții gestaționale.

Analizele se recomandă: