Cuprins:
Intoleranța la lactoză este o tulburare digestivă des întâlnită, care apare atunci când organismul nu poate digera complet lactoza – zahărul natural din lapte și din alte produse lactate. Se estimează că aproximativ 70% din populația globală dezvoltă un grad de intoleranță la lactoză la vârsta adultă, deși intensitatea simptomelor și capacitatea de a consuma lactate variază mult de la o persoană la alta.
Ce este lactoza și cum funcționează digestia acesteia?
Lactoza este un carbohidrat format din două zaharuri simple: glucoză și galactoză. Pentru ca acestea să fie absorbite în sânge, este necesară prezența enzimei numite lactază, produsă în intestinul subțire. La persoanele cu intoleranță la lactoză, această enzimă este fie produsă în cantități insuficiente, fie deloc, ceea ce duce la fermentarea lactozei în colon și apariția simptomelor digestive.
Tipuri de intoleranță la lactoză
- Intoleranța primară: Forma cea mai comună, moștenită genetic. Producția de lactază scade treptat după copilărie, ducând la simptome în adolescență sau la vârsta adultă.
- Intoleranța secundară: Apare temporar, în urma unei boli sau leziuni intestinale (ex: gastroenterită, boala Crohn, tratamente agresive cu antibiotice).
- Intoleranța congenitală: Extrem de rară, este prezentă de la naștere și presupune absența completă a lactazei.
Simptomele intoleranței la lactoză
Simptomele pot apărea între 30 de minute și 2 ore după consumul de lactate, incluzând:
- Balonare și disconfort abdominal
- Flatulență
- Crampe abdominale
- Diaree
- Greață (uneori vărsături, mai ales la copii)
Diagnostic: Cum afli dacă ai intoleranță la lactoză?
- Testul respirator cu hidrogen: Este considerat testul standard pentru confirmarea malabsorbției lactozei. După ingerarea unei băuturi care conține lactoză, se măsoară cantitatea de hidrogen în aerul expirat. Un nivel crescut indică intoleranță, deoarece hidrogenul este produs în exces de bacteriile intestinale care fermentează lactoza nedigerată.
- Testul de toleranță la lactoză: Presupune consumul a 500 mL de lapte, urmat de măsurarea glicemiei. Dacă nivelul glucozei din sânge crește cu mai puțin de 9 mg/dL, aceasta sugerează că lactoza nu a fost corect absorbită.
- Testul de aciditate a scaunului: Utilizat în special la copii mici, acest test detectează scăderea pH-ului fecal ca urmare a fermentării lactozei neabsorbite în intestin. Prezența acidului lactic în scaun indică o digestie incompletă a lactozei.
- Eliminarea și reintroducerea lactozei în dietă: O metodă simplă și eficientă constă în excluderea produselor care conțin lactoză pentru o perioadă scurtă, urmată de reintroducerea treptată. Dacă simptomele dispar în absența lactozei și reapar odată cu reintroducerea, este foarte probabil ca intoleranța să fie prezentă.
- Testul geneticO metodă modernă, cu sensibilitate și specificitate ridicată, care detectează predispoziția ereditară pentru intoleranța primară.
- Biopsia intestinului subțire: Foarte rar utilizată din cauza caracterului invaziv, se face doar în cazurile în care se suspectează o cauză secundară de intoleranță, cum ar fi boala celiacă sau boala Crohn.
|
Intoleranta primara la lactoza Investigațiile comandate online sunt supuse unei reduceri de 12% față de prețul de catalog. |
Gestionarea intoleranței: ce poți face?
- Evită produsele cu conținut mare de lactoză (lapte dulce, înghețată).
- Consumă lactate fermentate (iaurt, kefir, brânzeturi maturate) – acestea sunt mai bine tolerate.
- Folosește suplimente de lactază înainte de mese.
- Alege alternative vegetale (lapte de soia, migdale, ovăz, cocos).
- Asigură un aport adecvat de calciu și vitamina D din alte surse :
- Legume verzi (broccoli, kale)
- Tofu
- Semințe (chia, susan)
- Nuci și migdale
- Alimente fortificate cu calciu și vitamina D
Un plan alimentar bine structurat este esențial pentru evitarea deficiențelor nutriționale. Înlocuirea lactatelor nu trebuie să fie făcută la întâmplare. Colaborarea cu un medic sau un nutriționist este importantă, mai ales pentru copii, adolescenți, femei însărcinate sau persoane în vârstă.
Diferența între intoleranța la lactoză și alergia la lapte
Deși adesea confundate, aceste două afecțiuni sunt complet diferite:
| Caracteristică | Intoleranță la lactoză | Alergie la proteina din lapte |
|---|---|---|
| Cauză | Deficit de enzimă lactază | Reacție imunologică la proteine |
| Tip de reacție | Digestivă | Imunologică (posibil severă) |
| Simptome | Balonare, diaree | Urticarie, respirație dificilă, șoc anafilactic |
| Momentul apariției | De obicei la vârsta adultă | Frecvent în copilărie, de la primele luni |
| Tratament | Ajustări alimentare | Evitarea strictă a laptelui și produselor derivate |
Impactul intoleranței la lactoză asupra copiilor
La copii, intoleranța la lactoză este mai rară în formă primară și apare mai des ca urmare a unei infecții intestinale. La sugari, formele congenitale sunt excepționale, dar pot pune viața în pericol dacă nu sunt identificate rapid.
Simptomele includ:
- Diaree apoasă
- Iritabilitate
- Încetinirea creșterii
- Semne de deshidratare
Este important ca alimentația să fie adaptată, fără a fi afectată dezvoltarea copiilor. Se pot folosi formule de lapte fără lactoză sau produse vegetale adaptate.
Mituri frecvente despre intoleranța la lactoză
- Toți cei cu intoleranță trebuie să evite complet lactatele.
Fals. Mulți pot tolera cantități mici, în special de iaurt sau brânzeturi tari. - Intoleranța la lactoză este același lucru cu alergia la lapte.
Complet greșit – una este metabolică, alta imunologică. - Intoleranța este o afecțiune rară.
Fals – este foarte comună, dar subdiagnosticată. - Laptele fără lactoză este artificial sau mai puțin sănătos.
Fals – este lapte normal, tratat enzimatic pentru a elimina lactoza, dar cu aceeași valoare nutritivă. - Copiii nu pot avea intoleranță.
Deși mai puțin frecventă la vârste fragede, intoleranța poate apărea în urma unor afecțiuni digestive. - Consumul de lapte le poate cauza adultilor probleme de sănătate
Parțial adevărat. Pe măsură ce îmbătrânim, mulți oameni produc mai puțină lactază, enzima necesară pentru digerarea lactozei, ceea ce poate duce la simptome digestive după consumul de lapte. Totuși, acest lucru nu înseamnă că laptele „face rău” tuturor vârstnicilor. Unele persoane continuă să digere bine lactatele, mai ales cele fermentate. Important este să observăm cum reacționează propriul organism și să adaptăm dieta în funcție de toleranță, nu să excludem complet lactatele doar pe baza vârstei.
Concluzie
Intoleranța la lactoză este o afecțiune frecventă și adesea incomplet înțeleasă. Deși impune anumite adaptări alimentare, nu trebuie să fie o barieră în calea unui stil de viață sănătos și echilibrat. Înțelegerea propriului organism, identificarea timpurie a simptomelor și alegerea alternativelor potrivite permit oricărei persoane să trăiască fără disconfort, bucurându-se în continuare de mese variate și nutritive.
Prin alegeri informate, intoleranța la lactoză nu mai este o limitare, ci doar un aspect ușor de gestionat al vieții moderne.
Bibliografie :
- ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532285/
- niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/lactose-intolerance/eating-diet-nutrition
- nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/nutritional/lactose-intolerance/
