Cuprins:
Hipofiza sau glanda pituitară este considerată glanda dispecer a întregului sistem endocrin, deoarece, împreună cu hipotalamusul, joacă un rol esențial în reglarea activității celorlalte glande endocrine.
Anatomia și structura hipofizei
Hipofiza este o glandă endocrină de mici dimensiuni, situată la baza craniului, într-o cavitate osoasă numită ”șaua turcească”, parte a osului sfenoid. Prezintă o conexiune strânsă, prin intermediul unei tije, cu o regiune a creierului numită hipotalamus, alături de care colaborează pentru reglarea secreției hormonale.
Atât din punct de vedere anatomic, cât și din punct de vedere al funcției, glanda hipofiză este formată din două părți principale:
- Lobul anterior (adenohipofiza): responsabil de secreția majorității hormonilor hipofizari.
- Lobul posterior (neurohipofiza): stochează și eliberează hormonii produși de hipotalamus.
Această diviziune este importantă deoarece fiecare lob are funcții și hormoni specifici.
Hormonii hipofizari și funcțiile lor
Lobul anterior (adenohipofiza) este compus din celule specializate în secreția hormonală, care produc:
- GH (hormonul de creștere) – stimulează creșterea la copii și menține masa musculară și osoasă la adulți.
- Prolactina – stimulează inițierea lactației după naștere și controlează producția de lapte în timpul alăptării.
- TSH (hormonul tireotrop) – reglează activitatea glandei tiroide.
- ACTH (hormon adrenocorticotrop) – stimulează glandele suprarenale să producă cortizol.
- FSH și LH (hormonii gonadotropi) – reglează funcția ovarelor și testiculelor.
Lobul posterior (neurohipofiza) eliberează:
- ADH (hormonul antidiuretic/ vasopresina) – menține echilibrul hidric al organismului, fiind implicat în reabsorbția apei la nivelul rinichiului.
- Oxitocina – stimulează contracțiile uterine în timpul nașterii.
Principalele roluri ale glandei hipofize
Prin secreția hormonilor specifici, hipofiza coordonează funcțiile mai multor glande endocrine din organism. Practic, acționează ca un centru de comandă care:
- Stimulează creșterea și dezvoltarea la copii
- Reglează metabolismul
- Controlează reacțiile de stres prin glandele suprarenale
- Reglează funcția reproductivă și sexuală
- Influențează lactația și echilibrul lichidelor în organism
Afecțiuni posibile și implicațiile acestora
Disfuncțiile hipofizare pot duce la dezechilibre hormonale majore. Acestea pot fi cauzate de tumori, traumatisme, infecții, boli autoimune sau intervenții chirurgicale.
Printre cele mai comune afecțiuni de la nivelul hipofizei se numără:
- Adenoamele hipofizare – reprezintă cea mai frecventă patologie hipofizară întâlnită la adulți și sunt în general tumori benigne. Acestea au dimensiuni variabile și pot determina compresie pe structurile din jur, cu manifestări precum dureri de cap persistente sau tulburări de vedere. Totodată pot duce la distrucția țesutului hipofizar sănătos cu instalarea a diferite grade de deficit hormonal (insuficiență hipofizară).
Adenoamele hipofizare pot fi nesecretante sau pot secreta în exces hormoni hipofizari, determinând semne și simptome specifice. Cele mai frecvente adenoame hipofizare secretante sunt:- Prolactinomul: produce prea multă prolactină și poate determina infertilitate.
- Somatotropinomul: tumoră secretantă de hormon de creștere, ce cauzează gigantism la copii sau acromegalie la adulți.
- Hipopituitarismul (insuficiența hipofizară) – reprezintă deficitul parțial sau total de hormoni hipofizari, cu efecte multiple asupra metabolismului, fertilității și creșterii. Cauzele sunt variate și includ tumori hipofizare, infecții, traumatisme la nivelul capului, boli autoimune sau infiltrative, intervenții chirurgicale sau radioterapie la acest nivel.
- Diabetul insipid – reprezintă lipsa de hormon antidiuretic (ADH) și se manifestă prin sete excesivă și eliminarea unor cantități mari de urină diluată.
- Sindromul Sheehan – afectează femeile după nașteri complicate, ducând la insuficiență hipofizară.
Diagnosticul afecțiunilor hipofizare
Pentru diagnosticul afecțiunilor hipofizare este necesar consult endocrinologic specializat în vederea decelării manifestărilor clinice specifice și a posibilelor cauze. Investigațiile pot include:
- Analize hormonale din sânge – dozarea hormonilor hipofizari și în anumite cazuri teste speciale pentru confirmarea unei anumite afecțiuni.
- Evaluarea imagistică a hipofizei: de obicei prin RMN hipofizar.
Concluzie
Deși de dimensiuni reduse, glanda hipofiză este esențială pentru buna funcționare a întregului organism. Orice dereglare hormonală inexplicabilă – tulburări de creștere, modificări ale menstruației, infertilitate, oboseală cronică, tulburări ale greutății – ar trebui investigată în cadrul unui consult endocrinologic, pentru excluderea unei afecțiuni hipofizare.
Bibliografie:
